Se fierbe ficatul nu prea tare, în clocote mici, împreună cu tot atâta carne grasă de la gât. După ce s-a răcorit se trece de 2—3 ori prin maşina de carne, şi se freacă bine într-o strachină de piatră până devine ca o pastă.
Se fierbe inima, plămânul, splina şi carn mai sângioasă de la gât, şi după ce s-au răcorit se trec prin maşina de carne, sau se toacă cu satârul.
Se aleg castraveţi mici şi foarte proaspeţi. Se spală, se taie puţin la capete, şi se scurg bine de apă.
Se aleg vinete tinere şi nu prea mari. Se taie codiţa şi se despică în lung pe ambele părţi, dar nu de tot. Se pun în apă fierbinte şi se lasă să dea un clocot până încep să se moaie dar nu de tot. Se scot şi se pun la teasc şi anume se aşează […]
Se fierbe carnea şi măruntaiele întocmai ca anterior. După ce le-am tăiat bucăţi, se adaugă, în loc de zeamă, sânge păstrat de la tăierea porcului, în care am amestecat o linguriţă de sare, ca să nu se închege.
Se curăţă conopida şi se desface în buchete. Deasemenea se curăţă morcovi în lungime cu cuţitul special, crestat şi se taie rondele ceva mai groase.
Se taie varza ca fideaua, aşezând în borcan rânduri, rânduri, pe care le presărăm cu sare. Se umple borcanul bine, se toarnă apă fără să-l umplem de tot, iar deasupra se pune o scândurică cu o piatră peste ea. După câteva ore, când varza din borcan s-a lăsat, se mai adaugă alte câteva rânduri, cu […]
Se pun la fiert, într-un vas cu apă rece, fălcile, şi bucăţi grase de la cap, urechile bine curăţate, bucăţi de şorice, limba, inima, rinichiu, împreună cu 2—3 foi de dafin şi puţină sare.
Murăturile pe iarnă se fac în butoiaşe de stejar a căror mărime atârnă de trebuinţele casei. Butoiul se spală şi se opăreşte bine. (Butoiul întrebuinţat numai pentru murături e cu atât mai bun cu cât se învecheşte), dacă are miros de mucegaiu, trebue stins înăuntru o mână de var.
Se trece carne macră de porc prin maşina de tocat şi se amestecă cu bucăţele mici de slănină crudă.